Cand e omul turnator

Cand e omul turnator,
De minciuni aruncator,
E mai bine sa-l eviti,
La plimbare sa-l trimiti,
Sau intr-un pelerinaj,
In CONGO la vreun filaj,
Ca sa toarne la maimute,
Zeci de mii de chestiutze
Iesite din mintea lui,
A savant-bolnavului,
Ce se crede consilier
Nu la vreun minister
Ci tocmai in CASA LUI
In LACASUL DOMNULUI
Unde e fizic prezent
Da sufleteste-i absent
Si mai e si arogant
Iar cu lumea prea distant
Se crede omul perfect
Dar e batran si defect
Si el si nevasta lui,
Care brusc s-a preschimbat
Intr-un animal speriat
Dar ma rog lui DUMNEZEU
Ca sa-i mantuia de greu
Iar ea sa redevina
Sora faina si senina

Ce s-ar face inima

Ce s-ar face inima,
De n-ar sti ce-i dragostea,
Dragostea de  DUMNEZAU
Si de SFANT CUVANTUL SAU,
Cuvant care zice-asa
Sa grijim de VIA SA,
Fiindca la fine de lume,
Cand DOMNUL vine anume,
Fiecare o sa-si ia
Plata pentru munca sa